Am vazut un bebelus,uratel,chiar urat,evident avea ”frumusetea” lui dar fizic era urat,problema a intervenit cand a trebuit sa mint si sa ma prefac,stiti voi cu vocea aia speciala pentru bebeluşi,si sa-i spun mamei ce frumos e.Ma,daca e un fapt de ce sa mai imbrobodim?e urat.Reactia mea trebuia sa fie de genul,maaama ce urat e,dar de ce e asa urat?poate cand se face mare se face si mai frumos,tot asa de urat am fost si eu cand eram mic si tot urat am ramas (asta cu mine nu era buna ca o demoralizam mai rau pe saraca femeie).Concluzia este ca nu suntem pregatiti sa acceptam adevarul,sau am luat-o eu razna?
PS.Nu ma luati cu frumusetea e chestie de gust ca nu tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu